Biografia lui Vasile Alecsandri


Nascut la 21 iulie 1821 la Bacau ; decedat la 22 august 1890 la Mirceşti, judeţul Iaşi

a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea

1821-07-21 Se naste cel de al doilea copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei, nascuta Cozoni, in orasul Bacau

1827 Ia primele lectii de la dascalul maramuresean Gherman Vida, profesor la Seminarul de la Socola.

1828 – 1834 Isi continua invatatura in pensionul lui Victor Cuenim, deschis la 1828 la Iasi. Verile si le petrece la Mircesti, unde tatal sau cumparase mosia.

1834 – 1839 Impreuna cu altii fii de boieri, Vasile Alecsandri isi face studiile la Paris. Dupa trecerea bacalaureatului literal se pregateste sa intre la medicina, dar abandoneaza. Urmeaza cursurile Facultatii de Drept, insa dupa cateva luni renunta. Se dedica literaturii, scriind primele versuri in limba franceza, intre care poemul Zunarilla.

1839 In drum spre tara, intreprinde o lunga calatorie prin Italia. Viziteaza Florenta, Roma, Padova, Venetia, Triest. Din aceasta calatorie culege impresii necesare scrierii primelor opere in limba romana : Buchetiera de la Florenta si Muntele de Foc.

1840 In revista Dacia literara (nr 3, mai-iunie), este publicata nuvela Buchetiera de la Florenta. Este numit, impreuna cu Costache Negruzzi si Mihail Kogalniceanu, director al Teatrului din Iasi. Se reprezinta prima lui piesa, Farmazonul din Harlau, o adaptare.

1841 Pe scena teatrului iesean se joaca piesa lui Vasile Alecsandri : Cinovnicul si modista.

1842 Alecsandri calatoreste prin muntii si satele Moldovei, fapt care i-a prilejuit „descoperirea tezaurului poeziei populare”. Sub influenta acesteia, scrie primele sale poezii romanesti – Doinele.

1844 La 18 ianuarie, are loc premiera piesei Iorgu de la Sadagura, primita de public cu deosebita caldura. Impreuna cu MIhail Kogalniceanu si Ion Ghica, scritorul se afla in fruntea revistei Propasirea. Aici sunt publicate o parte a doinelor sale, nuvelele „O plimbare la munti” si „Istoria unui galbin”. Aflat pentru cura la Borsec, Vasile Alecsandri scrie nuvela Borsec. Da la iveala „fiziologia” Iasii in 1844

1846 – 1847 O insoteste pe Elena Negri in strainatate, pentru ingrijirea sanatatii. Italia, Austria, Germania, Franta, apoi din nou Italia, ii prilejuiesc impresii profunde. Insa boala Elenei se agraveaza, iubirea poetului stingandu-se din viata la intoarcerea in tara. Scrie comedia cu cantece „Peatra din casa” si nuvela „Balta Alba”.

1848 (martie) – Incepe miscarea revolutionara din capitala Moldovei. Alecsandri scrie „Desteptarea Romaniei” si redacteaza impreuna cu alti patrioti petitia cuprinzand revendicarile ce trebuiau aduse la cunostinta domnitorului Mihail Sturza. Dupa inabusirea miscarii, se refugiaza in munti, apoi trece la Brasov. Scrie memoriul „Protestatie in numele Moldovei, a Omenirii si a lui Dumnezeu”, publicat in brosura. Impreuna cu C. Negri, Alecu Russo, si altii redacteaza programul politic al democratilor moldoveni : Principiile noastre pentru reformarea Patriei. Evocarea acestor intamplari o face in fragmentul de proza „Un episod din anul 1848”.

1849 Se intoarce de la Paris si este numit in functia de arhivist al statului. Redacteaza studiul „Romanii si poezia lor”, sub forma unei scrisori catre A. Hurmuzachi, studiul fiind publicat in revista Bucovina. Colaboreaza la ziarul iesean Zimbrul.

4. Anii de maturitate

1850-04-09 Are loc reprezentatia piesei Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca. In aceasta perioada, incepe publicarea Canticelelor comice care il vor preocupa pana in 1875 (Soldan Viteazaul, Mama Anghelusa doftoroaie, Herscul bocceangiul, Surugiul, Ion Papusariul, Gura-casca om politic, Cucoana Chirita in voiaj, Haimana, Barbu Lautarul, Paraponisitul, Kera Nastasia sau mama pensiilor, Millo director, La Bucuresti, s.a.)

1851 Scrie libretul operetei „Crai nou”, a carui muzica a fost compusa de Ciprian Porumbescu. Acum scrie si comedia „Doi morti vii”.

1852 In aprilie, apare la Iasi prima fascicula din colectia de opere folcrorice : Poezii poporale. Balade (cantece batranesti) adunate si indreptate de V. Alecsandri. In octombrie, apare, in doua volume, prima culegere a pieselor sale : Teatrul Romanesc – Repertoriu dramatic. Are loc reprezentatia piesei Chirita in provincie.

1853 La Paris, Vasile Alecsandri publica primul volum de poezii originale, Doine si lacramioare, dispuse in trei cicluri : Doine, Lacramioare, Suvenire. La Iasi ii apare cea de-a doua fascicula de Poezii poporale. Vasile Alecsandri intreprinde o lunga calatorie in sudul Frantei, in Spania si in nordul Africii. Relatarea partiala a acestei calatorii este cuprinsa in „ziarul de calatorie” : Calatorie in Africa.

1854 Moare tatal scriitorului. Prelundu-si mostenirea, Alecsandri elibereaza tiganii robi de pe mosiile sale.

1855 Apare, sub conducerea poetului, revista „Romania literara”, in care se publica „Anul 1855”. Tot aici apar fragmente din „Calatorie in Africa” si nuvela „Balta Alba”.

1856 Alecsandri se dedica integral luptei pentru Unire, facand parte din Comitetul Unirii, la Iasi. In „Steaua Dunarii”, ziar condus de Mihail Kogalniceanu, apare la 9 iunie „Hora Unirii”

1857 Vede lumina tiparului culegerea de proza „Salba literara”, continand povestiri, impresii de calatorie si cateva scrieri dramatice. In ziarul „Concordia”, din Bucuresti, apare poezia „Moldova in 1857”.

1858 Este ministru de externe intr-un guvern care trebuia sa vegheze la buna desfasurare a alegerilor de domn; in aceasta calitate, restabileste libertatea presei; figureaza pe lista candidatilor la domnie.

1859 Dupa alegerea ca domnitor a lui Cuza, scriitorul pleaca intr-o lunga misiune diplomatica la Paris, Londra si Torino, pentru a obtine recunoasterea Unirii Tarilor Romane sub un singur domn. La Paris, il viziteaza pe Lamartine si pe Merimee si cauta sa castige bunavointa ambasadorului Rusiei, contele Kiseleff, fostul guvernator al Principatelor intre 1829 si 1834

1860 Abandoneaza activitatea politica si se retrage la Mircesti, in mijlocul familiei, unde se dedica scrisului, compunand piese de teatru, printre care „Rusaliile” si cateva cantecele comice.

1862 Scrie „Istoria misiilor mele diplomatice”.

1863 La Iasi, apare editia a doua a volumului Doine si lacramioare, la care se adauga si ciclul „Margaritarele”. Apare partea a doua a „Repertoriului dramatic, cuprinzand ultimele piese ale scriitorului. Pleaca intr-o noua misiune diplomatica, trimis de Cuza.

1866 Apare intr-un volum intreaga colectie a „Poeziilor poporale”. E numit membru al Societatii literare romane pentru cultura limbii, care in 1879 avea sa devina Academia Romana, luptand impotriva latinistilor, pentru impunerea pincipiului fonetic in scriere.

1868 Publica in „Convorbiri literare”, primele pasteluri : Sfarsit de toamna, Iarna, Gerul, etc.

1871 Isi da demisia din Societatea literara romana, dupa ce aceasta hotarase sa adopte principiul etimologic in scriere si sa publice dictionarul lui Laurian si Massim.

1872 Apare studiul „Introducere in scrierile lui Constantin Negruzzi”, mai intai in „Convorbiri literare”, apoi ca prefata la volumul de scrieri ale lui Negruzzi scos de Editura Socec. Scrie „Dumbrava Rosie”, pe care o citeste la o sedinta a „Junimii”.

1875 Apar primele sapte volume ale editiei sale de Opere complete, patru volume de Teatru si trei de Poezii.

1876 Apare volumul de Proza din seria „Opere complete”. Scrie farsa de carnaval „Cucoana Chirita in balon”.

1877 Inaugureaza prin Balcanul si Carpatul ciclul „Ostasii nostri”. Tine, in folosul ranitilor, o serie de conferite, in mai multe orase.

1878 Scrie „Epistola generalului Florescu” si „Eroii de la Plevna”, puternice satire impotriva conducatorilor regimului. Apare volumul „Ostasii nostri”.

1878 – 1879 Se dedica lucrului la drama istorica „Despot Voda”. In mai 1879, citeste piesa la o sedinta a „Junimii” bucurestene. Reprezentatia piesei are loc la Teatrul National din Bucuresti. Este invidiat sa-si reia locul la Academie si sa participe la lucrarile anuale, fiind ales in comisia pentru modificarea ortografiei.

1880 Apare cel de-al noualea volum din seria „Operelor complete”, cuprinzand „Legende noua” si „Ostasii nostri”. Scrie feeria „Sanziana si Pepelea”.

1881 I se decerneaza Marele premiu „Nasturel-Herascu” al Academiei Romane pentru drama „Despot Voda” si poeziile din ultimul volum „Opere complete”

1883 Intr-o sedinta a „Junimii” si la Academie, Alecsandri citeste noua sa piesa „Fantana Blanduziei”, jucata anul urmator, cu mare succes, pe scena Teatrului National din Bucuresti.

1885 Este reprezentata la Bucuresti piesa „Ovidiu”. Este numit ministru plenipotentiar al Romaniei la Paris, post pe care il detine pana la moarte.

1888 Scrie poeziile, ramase postume: Plugul blestemat, Fluierul, Umor criticilor .. etc. Apar primele semne ale bolii care avea sa-l rapuna.

1890-08-22 Vasile Alecsandri se stinge din viata la Mircesti. Este inmormantat la 26 august in gradina casei, daruite in 1914 Academiei de catre sotia poetului. Deasupra mormantului a fost ridicat un mausoleu din initiativa Acadeiei, in 1928. Intregul ansamblu a devenit muzeu memorial.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: