Aurul si oamenii

Precum aurul nu-şi pierde valoarea, chiar dacă cade în noroi, tot astfel şi oamenii cînd se împiedică de o piatră sau cînd se poticnesc într-o nenorocire nu trebuie să cedeze. Mulţi dintre oameni după ce nimeresc într-o situaţie dificilă pierd din bunătatea ori optimismul lor. Într-un cuvânt se dau bătuţi. Asta nu e bine.
Să luăm exemplu de la aur, care este mult mai neînsemnat decît oamenii şi totuşi, ne învaţă multe.
El cade în noroi. Se murdăreşte, iar apoi este spălat de către stăpîn. După asta el este dus pe rafturi şi nu-şi pierde strălucirea şi calitatea. Aşa şi omul. Se murdăreşte de păcate şi apoi este curăţit. După asta el este pus iarăşi pe rafturile vieţii. Viaţa si Destinul te aleg pe tine. Iarăşi pe tine şi din nou aceeaşi procedură. Toată viaţa.
Uită-te la viaţa ta. Pune-ţi cîteva întrebări, cum ar fi.
1.Mai sunt eu murdar? Mai am pete pe sufletul meu ?
2.Nu cumva eu sunt cel care are inima rea şi arăt cu degetul la altcineva ?
Gîndeşte-te !!!

O data…

O data, un picior de plai,
Cu doine dintr-un singur grai…
Acum, cantam ce ni s-a dat,
Ce ni s-a spus si invatat !

O data un singur steag purtat
Un domnitor, un singur stat!
O data un Regat vestit!…
Acum, in trei ne-au impartit !

O data, o limba in popor
Striga acelas gand in cor…
Acum, trei limbi de la amvon,
Formeaz-un singur Babilon !

O data, o dragoste-ntre frati
De patriotism imbratisati…
Acum, dusmanu-asemanat
O ura, ce ne-a-ndepartat !

O data, toti cuprinsi de dor,
Strapunsi d-acelasi sfant fior…
Acum, am stins tot cei roman,
Imbratisand, tot cei pagan.

O data vocea-nostrui neam,
O ascultam si-o-mpartaseam…
Acum, ni-e inima granit,
Ne facem cum c-am asurzit.

O dat, cu toti ne ridicam,
Dreptate in popor ceream…
Acum, cu toti am amutit,
Caci frica, rau ne-a coplesit!

O data, peste ani si ani,
Cand tara fi-va sub tirani,
Cand raul, rau v-a triumfa,
O data, …scri-va cineva…
„O data!”